CONFERINŢĂ DE PRESĂ,

(28 noiembrie 2004)

Tema:  Schimbarea democratică a puterii şi drepturile omului

1. Chiar şi o succintă evaluare scoate în evidenţă faptul că mai toate evenimentele interne remarcabile ale lunii noiembrie, de natură să determine evoluţii cu impact semnificativ şi asupra situaţiei şi perspectivelor respectării drepturilor omului în România, sunt legate de campania electorală pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale.

Primul tur de scrutin al acestora este în desfăşurare în momentul de faţă, aflându-se „sub lupa”, cum obişnuim noi să spunem, a câtorva mii de observatori interni ai societăţii civile – între care o bună parte proveniţi din cele mai importante Centrale Sindicale: BNS, Cartel Alfa, Frăţia etc care au fost acreditaţi la Birourile Electorale de către „OADO” şi care alături de proprii noştri observatori monitorizează legalitatea şi corectitudinea condiţiilor asigurate de către administraţie pentru exprimarea liberă a votului de către cetăţeni.

Avem plăcerea ca la Conferinţa de presă să fie prezenţi câţiva dintre observatorii „OADO” care sunt în măsură să răspundă la întrebările dumneavoastră privind constatările făcute până la ora 14.30 în câteva sute de secţii de votare din Capitală şi din teritoriu.     

      În legătură cu pregătirile pentru alegeri şi cu desfăşurarea campaniei electorale, „OADO” salută progresele organizatorice făcute faţă de procesele electorale anterioare, inclusiv faţă de referendumul din 2003 pentru modificarea constituţiei,  precum şi măsurile luate pentru o mai bună evidenţă a cetăţenilor cu drept de vot şi pentru asigurarea facilităţilor legale ca aceştia să poată vota – indiferent unde şi în ce situaţie s-ar afla -  fără generarea de suspiciuni privind posibilele fraude.

Apreciem, de asemenea, chiar şi „mintea de pe urmă” a Guvernului şi a Biroului Electoral Central, care au luat în considerare, în final, protestele noastre şi au înţeles că acreditarea acordată observatorilor interni, în condiţiile legii, de către un birou electoral de circumscripţie este valabilă pentru toate secţile de votare de pe raza circumscripţiei, respectiv că numărătoarea electronică paralelă – cerută de unele partide sau alianţe – nu poate fi respinsă, neexistând temei legal pentru aceasta. Chiar dacă, pentru corecţia în problema acreditării a fost necesară o nouă Ordonanţă de Urgenţă, practică a actualului guvern criticată şi de UE, ca abuzivă şi nedemocratică prin interferarea în puterea legislativă.      

Este de apreciat, de asemenea pozitiv, modul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului a gestionat şi controlat, iar mijloacele media private sau publice au pus la dispoziţie spaţii publicitare şi de emisie candidaţilor şi partidelor înscrise în cursa electorală, cu respectarea normelor şi măsurilor stabilite de CNA, în condiţii de echitate. Chiar dacă dezbaterile publice iniţiale au fost cel puţin stângace – dacă nu chiar neprofesioniste din partea moderatorilor – nepermiţând o departajare clară a calităţii preopinenţilor, pe parcurs lucrurile s-au reglat şi ultimele dezbateri, atât la Realitatea TV, cât şi la TVR au avut eficienţa şi echidistanţa cerute de jocul democratic corect.             

Salutăm, de asemenea, mesajul adresat cu două zile înainte de alegeri – la 26 noiembrie -  de Preşedintele României cetăţenilor cu drept de vot de a-şi exercita acest prerogativ, cerându-le să manifeste spirit civic, de parteneri şi beneficiari ai actului de guvernare democratică a ţării. Ne-am  asociat chemării preşedintelui, având în vedere că forma de guvernare de tipul democraţiei reprezentative constituţionale – cea mai răspândită în prezent, în care se încadrează şi regimul politic din România - se întemeiază pe transferul periodic, pe bază de alegeri libere,  de către cetăţenii cu drept de vot, a prerogativelor suveranităţii poporului către clasa politică aflată sub controlul societăţii civile, căreia-i încredinţează exercitarea puterilor în stat, constituite pe principiul separării lor, în raport de rezultatul alegerilor.

                În acest cadru se exercită influenţa cetăţeanului, ca membru al societăţii civile, asupra calităţii mediului politic apt să genereze ideologii, forţe şi lideri politici capabili să adopte cele mai favorabile decizii în serviciul cetăţenilor, al poporului. De aici derivă beneficiul pe care-l poate avea cetăţeanul prin prestaţia sa exigentă şi  corectă în procesul transferului de suveranitate prin alegeri libere şi directe.

                Desigur, nu putem să nu relevăm şi destule aspecte – pe care le considerăm eşecuri ale demersurilor societăţii civile în spaţiul dintre legislaturi – care fac ca şansa asanării clasei politice cu ocazia acestor alegeri, la care am sperat cu toţii, să fie serios diminuată. Nu avem rezultatele pe care le doream pentru aceste alegeri. Am modificat Constituţia, care reflectă mai bine opţiunea de aderare la NATO şi UE a României. Dar nu avem clar tipul de republică. Nu am departajat, de fond, responsabilităţile celor doua camere ale Parlamentului. Nu am redus numărul de deputaţi şi senatori proporţional cu dimensiunea demografică a ţării, prin comparaţie cu alte state cu democraţie tradiţională. De asemenea, nu am determinat introducerea nici parţială a votul uninominal. Nu s-au adoptat prevederi legale care să elimine traseismul politic generator de oportunism. Nu am clarificat cum este cu imunitatea parlamentară şi cu conflictul de interese de o manieră tranşantă, neinterpretabilă, care să nu mai transforme Parlamentul în gazdă de hoţi şi de corupţi. Nu am reglementat controlul asupra parlamentarilor care-şi fac de cap – pensii speciale pentru cei care au dat cele mai aberante reglementari în domeniul respectiv, generatoare de inechitate crasă; pasapoarte diplomatice; excursii în străinătate pe bani puiblici, amenajări de lux în sediile respective …etc 

                Toate acestea erau cerinţe puse de societatea civilă la începutul proceselor de amendare a Constituţiei şi legilor electorale, neonorate însă. Aceasta arată lipsa de calitate a clasei politice pe care am promovat-o şi o perpetuăm de peste 14 ani, care una declară public referitor la rolul societăţii civile şi alta gândeşte şi face.

Care ar fi remediul? Cetăţeanul să se implice în toate formele de acţiune politică specifice drepturilor conferite de democraţie. Să se implice în politică, chiar dacă ştie că democraţia are imperfecţiuni, politica este murdară, dezamăgirile sunt mari şi s-au repetat. Acestea nu sunt scuze pentru neparticiparea la alegeri. Dimpotrivă. Sunt un argument în plus pentru implicare prin participare. Să participe la alegeri şi să voteze cum îi dictează conştiinţa civică. Dacă deţii puterea suverană şi nu o exerciţi în procese electorale, dai cale liberă oportunismului, impostorilor, iar răul produs de aceştia se întoarce împotriva ta ca cetăţean. Acesta a fost mesajul pe care „OADO” l-a dat cu ocazia simpozionului „Drepturile omului între promisiuni electorale şi realitatea socială” desfăşurat în urmă cu o lună la Palatul Parlamentului.

                Pe fondul relativ pozitiv al pregătirii alegerilor, care confirmă aprecierea Comisiei Europene referitoare la îndeplinirea de către România a criteriului politic democratic, nu putem să nu atragem atenţia asupra unor practici care au umbrit campania. Atacuri la persoană, obscenităţi şi trivialităţi, referiri denigratoare la adresa membrilor de familie a unor candidaţi, ameninţări, încăierări între stafurile electorale (ex. Buzău, Vrancea, Iaşi), distrugeri, imitări tendenţioase sau modificări de afişe şi clipuri electorale, bătaia „în sondaje de opinie” evident trucate, cu salturi procentuale ameţitoare de la o zi la alta între forţele şi candidaţii în dispută electorală, sondaje care în ultimele zile de campanie – până ieri – au avut o frecvenţă diurnă. La care am adăuga şi amestecul cam forţat şi cam neconstituţional al preşedintelui în exerciţiu în campania electorală partizană, în manevrarea unor categorii socio-profesionale defavorizate – pensionari, veterani etc – ca şi aducerea pe bani grei de consilieri electorali străini care au sugerat strategii de campanie şi idei de natură să considere electoratul român ca fiind unul dintr-o republică bananieră.      

2.  În aceeaşi ordine de idei, a proceselor electorale, nu putem să nu ne referim la evenimente similare internaţionale recente – alegerile din Statele Unite şi cele din Ucraina – ale căror rezultate pot avea un impact semnificativ asupra strategiilor de dezvoltare pe termen scurt şi de perspectivă ale României, sub aspectul integrării europene şi euro-atlantice.

     Astfel, salutăm continuitatea în următorii patru ani a unei administraţii americane republicane care ne cunoaşte şi ne-a fost favorabilă în legislatura 2000-2004. Socotim că aceasta este de natură să dezvolte în continuare relaţia transatlantică a României, fără a o contrapune opţiunii de aderare la Uniunea Europeană.   

                În acelaşi timp, consolidarea statului de drept şi a democraţiei ca şi natura forţelor politice aflate la putere în Ucraina, stat vecin cu care avem un contencios destul de încărcat pe linia delimitării frontierei, a apelor teritoriale, a platoului continental, a Insulei Şerpilor, a Canalului Bâstroe etc, şi cu care realizăm graniţa de est a NATO şi în viitorul apropiat a UE, nu ne sunt indiferente.                           

O conducere a Ucrainei cu adevărat democratică, în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt interpretate şi asigurate în conformitate cu normele de drept internaţional,  care desfăşoară o politică externă conformă cu valorile tradiţional europene, este de natură să asigure fondul necesar unei abordări civilizate, în acord cu principiile de Drept Internaţional Public a contenciosului invocat mai sus. De aceea, exprimându-ne îngrijorarea faţă intoleranţa şi de manifestările totalitare, care au ajuns la crimă în campania electorală şi au denaturat rezultatul votului popular, salutăm decizia Parlamentului Ucrainian de a invalida rezultatul alegerilor prezidenţiale, de a dizolva Comisia Electorală, de a organiza noi alegeri şi de a opera modificări ale Constituţiei în sensul consolidării democratice a Ucrainei.          

3.  Având în vedere implicarea României, ca membru NATO, OSCE şi candidat la UE,  şi ca membru ONU în operaţii de combatere a terorismului şi de menţinere a păcii pe diferite teatre de conflict, între evenimentele care au marcat luna noiembrie este de luat în considerare şi decesul lui Yaser Arafat, preşedintele Organizaţiei Pentru Eliberarea Palestinei şi al Autorităţii Palestiniene.  Tragic în sine, evenimentul a avut un puternic impact internaţional şi a determinat valuri de doliu şi simpatie în rândul palestinienilor care vedeau în el un simbol al luptei pentru identitate naţională şi independenţă. Dispariţia lui Arafat a avut şi un efect benefic: a  relansat interesul marilor puteri pentru procesul de pace din zona Orientului Mijlociu Lărgit  şi a „estompat” chiar diferendele produse între unele dintre acestea cu ocazia declanşării războiului împotriva Irakului, în 2003. SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Rusia se regăsesc împreună în ideea de soluţionare a problemei palestiniene. „OADO” salută acordarea sprijinului internaţional pentru constituirea unui stat Palestinian democrat, paşnic şi prosper, care să dezvolte relaţii normale cu Israelul şi celelalte state din regiune, contribuind la stabilitatea Orientului Mijlociu lărgit, grav afectat de flagelul terorist  şi de conflicte. Poporul palestinian trebuie să aibă şansa de a se bucura de drepturile şi libertăţile la care aspiră toate fiinţele umane la acest început de mileniu.                  

4. „OADO” înregistrează cu satisfacţie încheierea la 26 noiembrie a încă două capitole – „Mediu” şi „Diverse” în negocierile cu UE şi-şi exprimă speranţa că guvernul va face toate eforturile pentru ca în cadrul rundelor din 8 şi 14 decembrie să fie încheiate şi ultimele capitole rămase: „Justiţie şi Afaceri Interne” şi „Concurenţa”. Aceasta ar crea premize ca la reuniunea de la Bruxelles a Consiliului European din 17 decembrie, să se consemneze oficial închiderea negocierilor de aderare cu România.         

5.   În cursul lunii noiembrie, „OADO” s-a autosesizat în legătură cu atacurile apărute în unele organe de presă  la adresa generalului Eugen Bădălan, noul şef al Statului Major General. D-l general Niculae Spiroiu - înalt comisar OADO- a investigat în municipiile Arad şi Oradea, pe bază de documente oficiale şi de discuţii cu participanţi la acţiunile anticeauşiste din decembrie 1989 de la Arad  - manifestanţi, revoluţionari şi ofiţeri - activitatea desfăşurată de maiorul Bădălan, în calitate de ofiţer de legătură în acele zile ale Revoluţiei Române. Rezultatele investigaţiilor vor fi finalizate în următoarele zile şi vor fi comunicate Preşedintelui României şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Constatările şi concluziile în acest caz vor face obiectul unui  comunicat de presă.   

                Mai semnalăm, tot pentru luna noiembrie, participarea cu referate a membrilor colectivului director al „OADO” la manifestări ştiinţifice pe tema drepturilor omului organizate de Universitatea din Constanţa, de Fundaţia „Noua Europă”, precum şi acordarea de către Consiliul Municipal a titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Caracal, preşedintelui „OADO”.  

6.  Aprecieri preliminare ale observatorilor OADO asupra desfăşurării alegerilor în Municipiul Bucureşti şi în teritoriu.  (Se prezintă verbal)

7.   Activităţi „OADO” preconizate pentru luna decembrie  2004.

-  finalizarea vizitelor de informare-documentare în judeţele Cluj şi Mureş;                       

-  elaborarea raportului de activitate al Organizaţiei pe anul 2004;